Scurtă descriere a dăunătorului:

Adulţii prezintă dimorfism sexual. Anvergura aripilor variază între 15-22 mm. Femela are aripile anterioare de culoare brună-negricioasă cu desenul brun-închis. Masculul este mai mic, aripile anterioare sunt de culoare galbenă-brună, cu desen brun-roşcat. Molia cojii fructelor este o specie polifagă. Larva atacă numeroase specii de pomi fructiferi (măr, păr, piersic, cais, prun etc.), precum şi unele specii forestiere (arţar, fag, carpen, mesteacăn etc). Pe fructe larvele produc rozături superficiale de până la 6 cm lungime şi până la 3 mm adâncime, prin care pătrund sporii unor ciuperci patogene, ca putregaiul brun (Monilia fructigena Pers.), producând putrezirea fructelor.

Distribuția geografică:

Molia cojii fructelor este răspândită în multe ţări din Europa şi Asia.

Ciclul biologic:

Molia cojii fructelor are 2-3 generaţii pe an, în funcție de zona climatică. Iernează în stadiul de larvă în vârsta a Vl-a, într-un cocon mătăsos dens alb, pe ramurile pomilor înjurul mugurilor.
Primăvara, la temperaturi medii zilnice de 9-10°C, larvele îşi reiau activitatea, formează galerii mătăsoase spre mugurii din apropiere, cu care se hrănesc ziua. Adulţii apar spre sfârşitul lunii mai şi zborul lor durează până la mijlocul lunii iunie. Femelele depun ouăle în grupe (ooplăci) de câte 25-165, mai frecvent 80-90 ouă dispuse circular. Performanța de reproducere a unei femele variază de la 170 până la 400 ouă.